vineri, 25 martie 2011

Vanzatoarea de zambete

Statea pe'o banca privind la lumea care trecea nestingherita pe langa ea ... un zumzet infernal de voci, toate grabite si agitate ... din instinct isi duse mainile la urechi incercand sa astupe acel vacarm care'i deranja linistea ...
Se hotara sa se ridice si sa incerce sa gaseasca un loc, un loc unde sa poata fi doar ea si gandurile ei ...

Ii reveni in minte acele cuvinte de la care pornise totul "Ce zambet frumos ai !" ... "Ti-a mai spus cineva cat esti de frumoasa cand zambesti?" ....
Auzi tu, prostie ! Ea? Zambet frumos?!
Probabil o confundase. Nu, sigur nu se referea la ea. Si daca totusi, printr'o minune, cineva o observase? Nu doar pe ea ci si sufletu'i frumos si cald, un suflet care tanjea dupa atractie, dupa caldura, mangaiere ...
Zambind, inchise ochii, incercand totusi sa'si aminteasca. A fost aievea? A fost doar un vis? O amagire? O naluca? ...

Ceva era in fata ei privand'o de razele soarelui ce'i mangaiau fata. Deschise ochii si'si ridica privirea. Un boboc de floare, un trandafir albastru ... o adiere usoara a vantului ii dezmierda simturile trezind'o din visare ... Era acolo, in fata ei ... Era aievea, deci nu visase .... "Bine ai revenit vanzatoarea mea de zambete !"


                                                                                                                    Daly

miercuri, 23 martie 2011

Suflet pereche

V`ati intrebat vre`o data cum ar fi sa va intalniti jumatatea, asa zisul "suflet pereche"?
         Cu totii visam sa`l intalnim; daca nu acum, macar intr`o viata viitoare ... Cu totii visam sa ne intalnim SUFLETUL PERECHE !
         Ne pierdem ani buni din viata alergand dupa un tipar, dupa tipul / tipa perfect / perfecta ... cu totii spunem "as dori sa fie asa", "as dori sa faca asta"... cu totii avem, chiar daca vrem sau nu sa recunoastem, o lista lunga si bine stabilita de cum ar trebui sa arate sufletul nostru pereche, si nu ma refer aici numai la aspectul fizic ci mai mult la cel al sufletului.
         Si, totusi, atunci cand il intalnim, il recunoastem? Avem puterea sa spunem "El / ea este ! Sufletul meu pereche !"
       Dar totusi, cum ne dam seama ca este sufletul nostru pereche? De unde stim ca nu e o alta amagire ... O alta iubire trecatoare... Un alt vis spulberat de cruda si marsava realitate care nu`ti da voie sa visezi la ceva perfect, la ceva care sa te completeze... O himera ... O oaza de neatins in intinsul si aridul desert al inimii si sufletului ....

                                                                                                Daly

marți, 22 martie 2011

Un pic de... "Luceafarul"


A fost odata ca'n povesti,
A fost ca niciodata,
Cu ochii ca de catifea,
O preafrumoasa fata.

Si'era una pe pamant,
Cu zambetu'i vis,
Si glasul ei ce era cant,
Il trimetea in paradis.

Din umbra teiului batran,
Ea pasii si'i indruma,
Spre locul unde'i el stapan
Pe'a valurilor spuma.

Lasa sa plece ca in zbor,
Viata… ce'i trecuta,
Pe nori parca plutind usor,
Il prinde si'l saruta.

- Cobori in jos din lumea ta,
De basme si de vis,
Cobori in jos si de oi vrea,
De vraja da'te prins.
…………………………..
O vede azi, o vede maine,
Si'n vis ea'i apare,
Si o urmeaza ca un caine,
Pan' ce se pierde'n zare.

Priveste'n sus, cum printre stele,
Rasare si straluce,
Si'n universul plin de rele,
Ea liniste'i aduce.

Si cat de viu, se'aprinde el,
De fiecare data,
Si cum ii este'al vietii tel.
 Ea, cea mai dulce fata.

Si pas cu pas, in urma ei,
Tacut el o urmeaza,
Iar din cires ii da cercei,
Dupa ureche ii aseaza.
……………………

                                                    Soby

luni, 14 martie 2011

Doar pentru ca " TE IUBESC"

Te Iubesc pentru ca uneori opresti timpul in loc si mergi cu mine in lumea mea de vis, intrii in sufletul meu de copila pt a`l mangaia, alinta, rasfata si hrani cu dragoste ...
Te Iubesc pentru ca esti tot ceea ce am visat sa intalnesc la un barbat... stii mereu ce vreau, ce`mi doresc... de multe ori nici nu e nevoie sa cer pentru ca tu stii ce vreau si`mi oferi ...
Te Iubesc cum albinele iubesc nectarul florilor, cum fluturii iubesc zborul lor efemer, cum pamantul uscat iubeste picaturile de ploaie, cum roua iubeste firisoarele de iarba, cum ghioceii iubesc primavara, cum luna iubeste stelele de pe cer, cum marinarul iubeste marea ...
Te Iubesc si vreau ca alaturi de mine sa simti ca traiesti intr`un vis, intr`un vis din care sa nu vrei sa pleci niciodata.... un vis in care fericirea si iubirea este tot ce ne inconjoara...unde toata natura se bucura de iubirea noastra si se leagana in dansul ei...
Te Iubesc pentru ca sunt ceea ce vrei, pentru ca esti ceea ce vreau ...
De ce toate astea?  
Doar pentru ca Te Iubesc !

                                                                                     Daly

duminică, 13 martie 2011

Simplitatea unei priviri

V`ati intrebat vre`o data ce putere are o simpla privire? Cu o simpla privire poti face pe cineva sa se opreasca in loc, dar ai putea oare sa faci timpul sa se opreasca? Sa faci ca totu` in jurul tau sa se opreasca pentru o clipa, o secunda ...
Multi ar putea spune ca doi ochi albastrii sau verzi ar putea opri pe cineva cu o privire. Dar doi ochi de catifea? Ei ar putea face acest lucru?
Eu cred ca ochii sunt oglinda sufletului. In ei poti vedea oglindindu`se temerile cuiva, visele, tristetile, bucuriile, iubirea ... Simple sentimente care ar putea oprii pe cineva pentru o secunda...
Atunci cand vezi TRISTETE in ochii cuiva, te opresti si ai vrea sa intrebi "de ce?" Unii intreaba, altii trec mai departe nepasatori, mult prea ocupati de simplele gandiri sau griji.
Sa luam exemplu Fetita cu chibrituri. O poveste trista pe care multi au citit`o macar o data... In acei ochi de copila puteai citi tristetea, visele care nu se vor indeplini niciodata ....
La fel, un alt exemplu elocvent ar putea fi batranii pe care ii vedem cersind la intrarea intr`o biserica, la colt de strada, intr`un parc sau intr`o parcare... atunci cand ii vezi, treci mai departe sau te fac sa te gandesti la parintii tai? .... Nimeni nu poate stii ce e in sufletul lor. Dar poti citi, macar pentru o clipa, in ochii lor acea tristete, acele vise ce nu se vor indeplini, acele sperante spulberate si de mult uitate intr`un colt de suflet...
Un alt exemplu, TEMERILE ! Cel mai bine poti vedea acest sentiment atunci cand se face un interviu sau o testare, indiferent pentru ce. Pe fetele tuturor vei citi teama ca cel de langa ar putea fi mai bun, mai bine pregatit, ar putea avea "pile" mai mari si asa mai departe.... Exista, deasemenea, persoane care se tem de abandon, de esec, de zbor, de inaltime, de a iubi, de boala, de singuratate, de intuneric, de spatii inchise, de a vorbi in public ... si lista poate continua. Cu totii ne temem in viata, la un moment dat, de ceva, si nu, nu voi spune eu de ce ma tem :) Important este sa trecem peste, sa gasim puterea sa invingem acea teama, sa invingem ceea ce ne sperie...
Din toate aceste multitudini de sentimente pe care le poti observa in simplitatea unei priviri, pentru ca de acolo am pornit, cel mai placut sentiment este clar IUBIREA ! Atunci cand cineva iubeste, si mai ales atunci cand iubirea ii este impartasita, se poate citi pe fata ei/lui acest sentiment. "Se vede de la o posta" sau cum ar zice cineva "Se vede din avion ca esti indragostit" :) Pot spune clar, cu mana pe inima, ca acesta este sentimentul cel mai placut. Cel care iti da fluturi in stomac... care iti da aripi sa zbori spre fericire... sa o poti atinge... sa te imbeti cu parfumul dragostei... sa sorbi din cupa fericirii... sa visezi si sa te bucuri de dragostea ce te inconjoara ....
Pe mine, o astfel de privire ma poate oprii pentru o clipa in loc, indiferent ca vine din partea unor ochi albastrii precum marea, verzi precum safirul sau, doi ochi de catifea ca ai unei caprioare... Cand vad aceasta privire, ma opresc pentru o clipa si`mi zic in sinea mea "inca o persoana indragostita... bucura`te de iubire suflet..."
Asa ca, atunci cand treceti pe langa cineva, oferiti`va ragazul de a va oprii pentru o clipa, o secunda si priviti !  Cautati simplitatea unei priviri si incercati sa priviti dincolo de ea !

                                                                                                                           Daly

sâmbătă, 12 martie 2011

Ganduri fara noima

   Te`ai gandit vreodata ce inseamna sa fii indragostit? Sa iubesti cu patima si sa ti se para ca totul in jurul tau e pastelat si romantat de`o mana invizibila, ca trecatorii grabiti de pe strada sunt visele si sperantele oamenilor ce trec pe langa tine si se indeparteaza in graba?

   De ce curcubeul apare doar dupa ploaie cand e atat de frumos si ar fi placut sa il vezi in fiecare secunda arcuindu`si zambetul pe cerul azuriu?

   De ce aurora boreala apare doar la latitudini mari? de ce frumusetea ei de smarald rece nu ne incanta privirea in orice clipa, oriunde ne`am afla?

   De ce fluturii traiesc doar o zi? Ne rasfata cu multitudinea de culori si cu zborul lor strengaresc si totusi, traiesc doar o zi…

   De ce roua din iarba dispare atunci cand soarele cel datator de viata o mangaie cu razele sale calde? De ce in loc sa`i dea mai multa viata, el i`o ia…

   De ce florile cu parfumul lor imbatator sunt oferite si din complezenta? De ce, ceva atat de curat nu e pastrat doar pentru sentimente pure si inaltatoare?

   De ce nu`mi pot raspunde la mii de intrebari/ Urmand nebanuite`a vietii`mi lungi carari…


   De ce? Pentru ca o “lume perfecta” ar insemna una utopica, lipsita de vise si sperante, pentru ca intr`o lume utopica noi am fi ireali, la fel de ireale ar fi si nazuintele si abnegatiile noastre, iar ele… ele sunt ceea ce ne defineste pe noi ca oameni…

                                                                                                                      Soby

Cine suntem noi?


Simtea rumoarea din jurul sau, auzea vag voci familiare si totusi o teama imensa ii subjuga dorinta acerba de a deschide ochii...intr'un final isi lua inima in dinti si o facu, la inceput temator abia miji genele, dupa care observand ca nici un pericol iminent nu pandeste perfid gata sa il insface si ca intunericul malefic pe care l'a zarit la inceput nu e decat o fantasma, rod al imaginatiei sale... deschise larg ochii... doi ochi mari si jucausi de culoarea smaraldului... adulmeca aerul din jurul sau si simtindu'se in deplina siguranta se ridica din asternutul cald si primitor...

Orbecaia fara un tel anume prin marea de verde crud ce il ametea cu imensitatea sa, incerca sa isi fixeze un tel, unul anume dar nu reusi si alese sa lase pasii sa'l indrume in explorarea sa asa cum facuse inca din primele sale zile de viata...

Casuta ce se iti inainte isi purta cu mandrie acoperisul rosu, precum o tanara domnita isi poarta palaria pentru a se feri de soare, iar falnicia si maretia ei Il impresiona... urmari cu atentie corpul alb si zvelt al cladirii minandu'se de frumusetea cu care arhitecul suprem a inzestrat'o... avu tendinta de a fugi in clipa in care acoperisul rosu, plin de buline albe se metaforfozara intr'o fata carismatica, iar atunci cand vocea mamoasa a bulinelor ii dadu binete si il invita inantru aratandu'i o usa intredeschisa ce nu o zarise, se linisti si pasi plin de incredere in camera ce parea ca pulseaza de o lumina verzui-laptoasa....

Fapturile pe care le zari pareau desprinse din insusi inima zeului luminii ce incalzea petalele florilor in diminetile reci... simtea o atractie deosebita pentru ele si nu'si putu reprima dorinta de a le atinge. Observand privirile lor incurajatoare mangaie cu gingasie corpul uneia dintre fiinte, lumina pulsa si retrase brusc mana temandu' se de o eventuala arsura dar lumina fantamasgorica ce o raspandeau nu ardea cum arde soarele si totusi era la fel de atras de caldura rece pe care parea sa o emane...

Isi inchise ochii si auzi soaptele aratarii din fata sa....
"Cine sunt eu?".... un licurici, un suflet ce emana lumina, un suflet ce ziua se ascunde in inima unei ciuperci cu palarie rosie...

"De ce sunt aici?" ... pentru a iti indruma pasii catre abisul infinit... pentru a iti da oportunitatea de a alege sa te bucuri de toate frumusetile din jurul tau...

"Cine esti tu?" ... o furnica, un biet suflet ratacitor ce se opreste'n drum pentru a gusta ambrozia vieti...

"Cine suntem noi?"... doua gaze intr'o mare de iarba... doua cantari pure inchinate vietii... doua rauri ce'si imbratiseaza apele si pornesc impreuna spre imensitea albastra... 

"Ce suntem noi?"... noi suntem universul si universul e in noi....


                                                                                                                    Soby